Photoshop și Coperte Cărți - Are cineva timp?

Salutare, tu cunoscător al Photoshop-ului.

Băi, ce program îi ăsta frate?
Pentru cine-i făcut? 
Sigur nu pentru mine.
În viața mea n-am studiat ceva mai complicat.
Îmi crapă capul. Nu exagerez. Simt cum creierul mi-e strâns într-o menghină.
De o săptămână ma uit la tutoriale.
Parcă-s în chineză.
Aș fi învățat și egipțiană de atunci, dar Photoshop IOC!

Atâtea comenzi, atâtea butoane, atâtea milioane și milioane de mii de sute de zeci de opțiuni.

Băi, când îi văd pe ăia apăsând ici colo și pac, coperta e gata, mă uit la ei ca la mașini străine.
Îmi ies ochii din orbite. Nu e că ar putea să-mi iasă din altceva că acolo sunt ochii. În orbite. Adică erau... că acu-s pe YouTube.

Îmi dau seama că-i jucărie pentru ei și asta-i super frustrant pentru că nu m-am gândit niciodată că aș putea fi proastă.
Adică nu sunt proastă. Nu, nu sunt. Jur.
Cum naiba să nu pricep? 
De ce, mă, de ce? 
Nu eram proastă până acum. Când m-am apucat să-nvăț Photoshop, m-am prostit. Deodată. Total.
F**K, F**K, f**k!!!
Fac... ce să fac?
Cum să fac?!
E jale cu J mare.

Băi, eu sunt scriitoare, nu le am cu desenul. Nu le am cu manipularea nimănui și a nimic.
Sunt supărată grozav. Din nou. Parcă nimic nu-mi merge. Muncesc degeaba.
Supărată că nu reușesc să-nvăț.
Supărată că este atât de complicat.

Știu că are atâtea opțiuni tocmai să fie mai simplu și ușor de folosit și-mi cer scuze. Nu acuz creatorul Photoshop-ului de nimic în afară de genialitate.

Îmi aplec capul cu umilință și recunosc că admir pe toți cei care sunt în stare să manipuleze o fotografie după plac și dorințe.
Este incredibil ce poate face Photoshop-ul din orice și oricine.
Incredibil și nu alta.

Acum, tu care citești asta și te pricepi la Photoshop, dar mai ales, dacă ai timp liber, nu ai vrea să mă ajuți să fac niște coperte?
Adică nu să mă ajuți că pierdem amândoi vremea, mai pe șleau așa:
Nu vrei să mi le faci tu?
Așa... că n-ai ce face.
Că știu că n-ai ce face.

Știi... mă surprinde faptul că mulți îmi scriu întrebându-mă de A și B dar când cer cuiva să mă ajute, toți sunt ocupați.

Am reușit să fac o copertă decentă cât de cât decentă, dar mi-e rușine s-o arăt.
Nu-ți zic cât am lucrat la ea că o iei la fugă.

Sudoare rece și sânge mi-a curs pe laptop... asta pe lângă lacrimi amare, muci și salivă.
Am făcut spume la gură ca un câine turbat... că-i și lent de-l ia naiba!
Laptopul adică. Cel mai tâmpit laptop din univers îl am eu. În fiecare zi îmi vine să-l arunc pe geam. Dac-aș avea geam.
Nu-ți zic ce marcă-i că intru-n pușcărie pentru defăimare și insulte.

Am cărțile scrise dar nu le pot publica pentru că nu am coperte - sau coperți. Cum vrei. Amândouă variantele sunt corecte. Da, am verificat că mi-a venit un dubiu imens. Dintr-odată!

Le-aș publica fără, dar CreateSpace nu permite.
Pe Amazon ai multe opțiuni să-ți faci coperta singur, dar pe CreateSpace nu.
Chestia este că Amazon nu publică cărți în limba română decât dacă minți că nu-i în limba română. Dar când află, ai dat-o naibii.
Trebuie neapărat să o public prin intermediul CreateSpace-ului.

Hai, mă ajuți? 
Băi, eu nu știu cum alții primesc ajutor dar eu niciodată.
Chiar nu știu.
Băi, mă vând dacă vrei, nu știu cum dar mă vând.
Degeaba stau în banca mea. Nu fac afaceri.

Nu zic că n-am învățat o grămadă de lucruri care nici nu credeam că-s posibile, dar a fost foarte greu. Asta am reușit să fac.

Ps. Am geam, dar nu-l arunc. Unde și cu ce naiba mai lucrez? 
N-am bani să iau altul că l-aș arunca... porcărie de marcă. Porcărie!

***

Te rog, dacă te lasă inima, dă și tu un like, share, lasă un comentariu (engleza-i la putere = romgleza) sau alătură-te la formidabila pagină de Facebook. Bine, am 6, alege și tu una, nu contează care, numai alege!
Pe YouTube am niște vlog-uri super!
Ori poate-ți place Twitter, Instagram, Pinterest, LinkdIn, Hi5, My Space, Google+, etc.
Sunt peste tot, da.
Mă mir că am timp să respir.

Dar mai ales nu uita să mă urmărești și să-mi citești cărțile pe Amazon.
Multe sunt în engleză dar sunt foarte ușor de citit.

Nu cumva să uiți să te înscrii la scrisoare ca să primești cărți și alte obiecte GRATIS. 
Trimit mesaje numai în cazuri speciale. Pe cuvânt.

(0)

Continue reading

Spam - Facebook blochează link-urile de pe blog-urile de autor

Aprilie a fost o lună tragică pentru familia mea și pentru mine.
După câtva timp în care durerea ne-a copleșit, ne-am întors la muncă.
Viața merge înainte pentru noi cei rămași.

Sunt un blogger iar rețelele de socializare îmi sunt de mare ajutor.
Am nevoie să-mi împart postările oriunde apuc pentru că nu scriu pentru mine.
Facebook este platforma mea de socializare preferată. Am 7 pagini legate de blog-uri și 2 conturi personale.

• https://www.facebook.com/authorcristinag/
• https://www.facebook.com/authorsforlife/
• https://www.facebook.com/reteteindraznete/
• https://www.facebook.com/eumerit.blogspot.ro/
• https://www.facebook.com/CristinaG.CooksForYou/
• https://www.facebook.com/Lovefightlive/
• https://www.facebook.com/povesteaIsabellei/

Cine mă urmăreşte știe ce scriu și ce împart.  Rar.
Împart gânduri și idei pentru dezvoltare personală și spirituală.

Iubirea este subiectul meu numărul 1 de discuție.

Dar de la bun începutul carierei mele de blogger, mi-am făcut dușmani.
Cum poate cineva care nu-și bate joc, nu acuză, nu arată cu degetul, nu fură, nu invidiază, nu urăște și ajută pe toată lumea să-și facă dușmani, este greu de conceput.

Nu, nu sunt singura care este sub atac permanent. Se întâmplă multora din nefericire. Se întâmplă și sfinților.

O prietenă îmi ștergea lacrimile de frustrare într-o zi, după un alt atac gratuit, când mi-a spus:
"Cristina, pentru ei tu ești un pericol. Tu le arăți cum ar trebui să fie oamenii. Dar ei nu suportă bunătatea ta. Întotdeauna te vor ataca pentru că le este frică de tine. Nu t descuraja, sunt mulți care te apreciază."

Am plâns și mai mult și m-am descurajat și mai tare. 
De ce să fiu un pericol? De ce să mă urască? Nu le fac niciun rău. Muncesc ca un rob iar ei mă distrug în timp ce se uită la televizor. De ce?

Dar uite că se întâmplă în fiecare zi și-mi periclitează cariera.
Mă încetinesc că trebuie să pierd timp să demonstrez că nu sunt o criminală.

După ce m-am întors din țară, am publicat o postare pe blog-ul https://authorcristinag.blogspot.com și-am vrut s-o-mpart pe pagina de Facebook lansată special pentru asta: https://www.facebook.com/authorcristinag.

Am rămas mască când mi s-a spus că nu am permisiunea să adaug link-uri de pe acest blog.
Am crezut că-o eroare și am așteptat câteva zile.
Am încercat din nou.
La fel.
Și iar. și iar și iar.
Atunci le-am scris să-i întreb de ce.
Nu mi-au răspuns.
Le-am scris din nou.
Nimic.
Și din nou. Și iar. Și iar.
M-au ignorat.
Le-am scris din nou.
Mi-au răspuns laconic că au probleme tehnice și au închis cazul.
M-am supărat.
— Dacă ai probleme tehnice, nu-mi închizi cazul. Îl lași deschis până-l rezolvi.

Am încercat să public pe alte pagini de Facebook pe care le am.
Mi-au blocat link-urile spunându-mi că sunt spam.
Toate link-urile de pe https://authorcristinag.blogspot.com sunt tratate ca spam.
— De ce?
Nu știu.
Niciodată n-am publicat și împărțit nimic de pe blog mai mult de 1 dată pe zi. O dată la o săptămână poate, sau și mai rar.

De atunci le tot scriu.
În fiecare zi. De câteva ori pe zi.
Nici nu se sinchisesc să-mi răspundă.

Singura mea explicație este că cineva a raportat link-urile mele ca spam.
S-a dus pe pagina mea și le-a raportat pe toate, pe rând. Poate numai 1 dată, poate de mai multe ori.
Poate de pe mai multe conturi.
Facebook nu s-a sinchisit să controleze. M-a blocat pentru că așa i s-a adus la cunoștință.

— De ce să facă cineva așa ceva?
Pentru că am multe like-uri a pagină.
Un scriitor necunoscut care să aibă atâtea like-uri nu este greu de înghițit pentru unii invidioși.

Sau pentru că cineva vrea să-mi facă rău pur și simplu.
Cum s-a mai întâmplat de atâtea ori.
Poate este tipul, un scriitor ca mine, care pierde timpul pe Facebook întrebându-mă pe mine cum să-și promoveze cartea.
"I-am zis că plângându-se și pierzând vremea să vorbească cu mine nu-l ajută. Munca asiduă promovează munca. Cum fac eu."
I-am zis. 
"N-am viață personală. Muncesc non-stop. N-am timp să stau pe chat. N-am timp de prietenii. N-am timp să mă uit la tavan și să mă plâng permanent că nimeni nu-mi citește cărțile."

Evident că i-am spus cu frumosul, pe ocolite ca să nu-i rănesc sentimentele.
Dar tipul, frustrat la maxim, s-a înfuriat peste măsură.
M-a abuzat verbal și... etc. etc. etc.

Eu cred că el m-a raportat.
Și-l înțeleg.
L-am rănit spunându-i adevărul.
În plus, i-am refuzat inimile ce-mi trimitea. Eu îi spuneam că nu pot să respir de cât sunt de ocupată iar el n-avea ce face... dar nu știa cum să-și promoveze cartea.
De parcă cineva s-a născut învățat. De parcă cineva trebuia să-l ajute pe el în timp ce el flirta...

Îl înțeleg pe imbecil, dar nu înțeleg cât de ușor este ca cineva să te raporteze și Facebook să te blocheze fără drept de apel. 
Asta nu înțeleg.

Dar este o supoziție. Poate m-au blocat din alte motive. Nu știu care ar putea fi.

Tu aruncă o privire pe blog-ul meu de autor https://authorcristinag.blogspot.com și zi-mi dacă găsești ceva măcar aproape de dăunător cum spune Facebook.

Dacă tu înțelegi și ai idee cum poate să mi se întâmple asta când numai iubire împart, te rog să-mi spui și mie.

Sunt obosită de monștri de egoism. De creaturi care iau fără să dea; care iau fără să le aparțină; care batjocoresc, ponegresc și distrug vieți și cariere pentru că au fost respinși.

Dar... știu că universul îmi va da înapoi ceea ce eu împart.
Poate nu în această viață, dar în alta. Sau alta. Una.
Atât. 

Și când o să am iubirea ce împart de când mă știu, vreau să nu mă mai nasc încă o dată pentru că sufăr destul din pricina unor surogate de oameni.

Dar poate am greșit și eu în altă viață. 
Poate mi-am bătut joc de alții. 
Poate am furat. 
Poate am mințit și profitat de toți. 
Poate am pretins ajutor în timp ce stăteam și mă uitam la televizor. 
Poate și eu am luat fără să-mi aparțină. 
Poate și eu am distrus oameni. 

Poate. Altfel nu se explică de ce mi sunt pedepsită acum fără niciun motiv.

Între timp aștept ca Facebook să mă deblocheze.
Dar nu am multe speranțe.
Mi-e frică că m-or bloca complet, toate paginile, pentru că le scriu în fiecare zi. Vreau să știu de ce și dac-am greșit să repar.
Nu vor să asculte.

Dar... universul e mare. Asta este doar o problemă minusculă în comparație cu altele.

Nu merit neajunsul ăsta, dar dacă este plata pentru ce-am făcut în alte vieți, atunci îl accept. 

Dacă dorești să mă sprijini, am mare nevoie. Te rog dă și tu un like, share, lasă un comentariu (engleza-i la putere = romgleza) sau alătură-te la formidabila pagină de Facebook.
Ori poate-ți place Twitter, YouTube, Instagram, Pinterest, LinkdIn, Hi5, My Space, Google+, etc.
Sunt peste tot, da.
Mă mir că am timp să respir.

Dar mai ales nu uita să mă urmărești și să-mi citești cărțile pe Amazon.
Multe sunt în engleză dar sunt foarte ușor de citit.

Nu cumva să uiți să te înscrii la scrisoare ca să primești cărți și alte obiecte GRATIS. 
Trimit mesaje numai în cazuri speciale. Pe cuvânt.

Pace și iubire. 
Întotdeauna. 

(0)

Continue reading